| Articole |
| Evenimente |
| Premii |
Poeziede Savu Popa*** Poezia, Această fractură de os A realităţii. *** Deschideam geamurile, ieşeau pe rând sunetele, mult zgomot într-o casă atât de mică, furia se zbătea aici, un fetus în borcanul sub presiune. Mâinile tale tremurând, între rândurile unei cărţi aşterneau un scris întunecat, absorbit de liniştea dinaintea furtunii de păsări din cartierul chinezesc abandonat în inima metropolei. Aerul avea mişcările unei gelatine în curs de formare, mergeam pe urme de zgârieturi pe pereţi, intram în subteranele minţilor noastre, ieşeam din ce în ce mai resemnaţi. *** Când scriu poezie Mă joc de-a v-aţi ascunselea Cu realitatea. O certitudine e mai necesară uneori decât un pahar cu apă Văd lucrurile altfel, Privirea mi s-a eliberat Din strânsoarea cearcănelor, Iar imaginile au devenit tot mai clare, Realitatea are baterii noi: Combustie spontană, Confruntări de idei Duse pe planuri înclinate, Accelerarea unor trăiri Până când se ajunge la limita unor stări, O paradă invizibilă a energiilor de pe întreg Pământul, Ideile importante ale omenirii în scădere Ca rezervele de petrol. Credibilitatea însingurării verificată online. O certitudine e mai necesară uneori decât un pahar cu apă Imaginile tot mai clare, Şlefuite de privirile noastre Până când devin oglinzi. În lipsa mişcării, Între fiecare dintre noi Ar apărea Câmpuri minate. *** Dimineaţa Mintea mea O pictură suprarealistă. *** Noaptea în somn aud cel mai bine că exist. *** Dumnezeu S-a gândit Cu acest cer Să lege la ochi Universul orb. |